Emil Boc : Bună seara tuturor. O să vă prezentăm câteva dintre concluziile şedinţei de Guvern de astăzi. Pe lângă faptul că am discutat aspecte organizatorice legate de organizarea şi funcţionarea ministerelor sau aspecte tehnice legate de organizarea alegerilor locale, am abordat trei teme principale.
În primul rând am făcut o radiografie a anului economic 2008. În al doilea rând, am realizat o primă abordare guvernamentală cu privire la proiecţia bugetară a anului 2009, şi am discutat o nouă politică în domeniul medicamentelor compensate, în vederea scăderii preţului acestora cu cel puţin 10%. Aceste componente o să vă vi le prezint împreună cu colegii mei, dl. ministru Pogea şi dl. ministru Bazac, ministrul Sănătăţii.
În privinţa primei componente. Anul 2008, o scurtă radiografie economică. În condiţiile unei creşteri economice de 7,8% avem un deficit bugetar de 5,2%. Ce înseamnă asta? Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de euro mai mult decât a încasat. Din nefericire, cheltuielile suplimentare peste nivelul resurselor disponibile nu au fost canalizate spre investiţii, adică lucrări de infrastructură în esenţă, ci acele resurse financiare suplimentare, acele cheltuieli suplimentare au fost direcţionate către cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii în esenţă. Şi o să vă dau două exemple. Cheltuielile de personal în anul 2008 au fost cu 35% mai mari decât în anul 2007. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost cu 36% mai mari în 2008 raportate la anul 2007. Ce înseamnă asta ? Că acel deficit, acele 6,7 miliarde de euro, repet, cheltuite mai mult decât ceea ce a încasat nu s-au dus în sectoarele direct eficiente, productive şi care să lase în urmă autostrăzi, centuri ocolitoare sau alte investiţii publice. Ci s-au dus cu preponderenţă, repet, spre aceste cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii.
În al treilea rând, am observat că avem restanţe majore la facturi neîncasate. Adică, pentru lucrări care s-au efectuat în anul 2008 şi nu s-au plătit banii. Numai la nivel guvernamental, adică pentru ceea ce are obligaţie Guvernul, fără bugetele locale, avem facturi neachitate în valoare de 1,1 miliarde de euro.
Şi a patra componentă pe această radiografie este atragerea de fonduri europene. Guvernul trecut şi-a propus să atragă fonduri europene în valoare de 2,87 de miliarde de euro, iar vechiul Guvern a reuşit să atragă fonduri europene doar în valoare de 0,764 miliarde de euro, adică mai puţin cu 2,1 miliarde de euro. Mai puţin decât şi-a propus în proiectul de buget.
Acum , o foarte scurtă proiecţie - pentru că dl. ministru va detalia cele pe care le-am anunţat - abordare a anului 2009. Aşa cum am declarat în faţa Parlamentului, obiectivul acestui guvern, guvern bazat pe parteneriatul pentru România şi cu un program de guvernare fundamentat pe priorităţile României, obiectivul principal este asigurarea stabilităţii ţării în această perioadă de criză.
Din acest punct de vedere avem în atenţie cel puţin următoarele elemente:
1. Menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă şi de sprijinire a mediului de afaceri şi a IMM-urilor, în aceste condiţii dificile, pentru a putea asigura funcţionarea economiei. De aceea, şi decizia pe care am luat-o de a sprijini IMM-urile şi pe toţi cei care sunt implicaţi în activităţi productive prin plata facturilor restante, chiar dacă ele sunt de la guvernul anterior, pentru a nu crea blocaje în economie. Este o decizie importantă, pentru a preveni, şi în aceste condiţii de criză dificile, apariţia unor greutăţi suplimentare legate de blocajele legate de lipsa finanţării datorate oarecum guvernului - acum nu vă mai vorbim de guvernul trecut, ci de guvernul actual. Guvernul are această obligaţie globală, să nu producă blocaje suplimentare în economie. De aceea, vom întreprinde acele măsuri, în limita resurselor disponibile şi a veniturilor pe care le avem să eliminăm blocajele prin plata acestor facturi restante.
În al doilea rând, este vorba despre de investiţia publică majoră în infrastructură. Că vorbim de investiţia în infrastructura de transport, în cea din agricultură, în cea de mediu, în cea din sănătate, educaţie sau vorbim de programul de reabilitare termică a blocurilor de locuit, vorbim de o investiţie ca o sursă alternativă de creare de locuri de muncă. Şi, în acelaşi timp, ca o componentă a planului anti-criză, a situaţiei în care ne aflăm, prin investiţii, repet, investiţii publice masive. O să vă dau un scurt exemplu : reabilitarea termică a blocurilor de locuit, printr-un program masiv de reabilitare termică a blocurilor de locuit din România. Pe de o parte, realizăm un câştig la factura pe care o plăteşte cetăţeanul la energia termică, economia fiind între 30 - 35% prin reabilitarea termică a blocurilor. Iar pe de altă parte, găsim noi locuri de muncă şi dăm şi industriei autohtone posibilitatea să aibă comenzi în vederea asigurării acestui mecanism.
În al treilea rând, este vorba de atragerea de fonduri europene. Am prezentat care a fost situaţia guvernului trecut. Guvernul nostru are o prioritate majoră din atragerea fondurilor europene. De aceea am şi înfiinţat comitetul interministerial sub coordonarea directă a premierului şi a vice-premierului, pentru monitorizarea săptămânală a modului în care sunt atrase resursele financiare europene. Şi mă refer aici, în special, la fondurile nerambursabile, la fondurile structurale, astfel încât România să recupereze întârzierile din trecut. Vreau să menţionez faptul că, numai pentru anul 2009, avem posibilitatea să cheltuim imediat avansul pe care UE ni-l va vira imediat în cont în primul trimestru pentru anul 20089. Este vorba de un avans de 768 de milioane de euro care se avansează direct către România urmând ca celelalte resurse financiare valabile şi conferite pentru acest an să fie plătite, după aceea, în cadrul plăţilor intermediare şi evident a plăţilor finale. Pentru că pe fonduri europene sunt trei etape : avansul, plăţile intermediare şi plata finală. Deci numai ca avans avem 768 de milioane euro. Important e să nu repetăm o experienţă a trecutului şi acei bani să rămână necheltuiţi, pentru că nu a existat capacitatea structurală de a atrage şi cheltui aceşti bani, evident conform regulilor europene.
În al patrulea rând, şi poate această enumerare nu este una în ordinea unui clasament. Toate au componente şi valoare egală. E legată de protejarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai afectate de criza economică. Şi ne referim aici la protejarea celor cu salarii mici, la protejarea celor cu pensii mici, astfel încât să nu fie vulnerabili în această perioadă de criză. Sub aceste coordonate, oarecum generale vom realiza bugetul pe anul 2009. Pornim în construcţia lui cu două elemente de reper. În principiu pe baza raportului comisiei de prognoză mergem de o creştere economică, în anul 2009, de 2,5%, repet, în condiţiile în care în 2008 a fost creştere economică de 7,8%.
Proiectul de deficit bugetar este în jur de 2%. În termeni concreţi şi precişi îl vom avea când va fi finalizat proiectul de buget. Pornim această construcţie cu un deficit bugetar în jur de 2%. Este la fel de adevărat că am constat astăzi că solicitările ordonatorilor principali de credite sunt cu mult mai mari. S-ar realiza un deficit în jur de 9%, dacă toate aceste solicitări s-ar regăsi punctual, fără niciun fel de altă analiză suplimentară, în proiectul de buget. De aceea, sunt într-adevăr vremuri dificile, dar vreau să-i asigur pe toţi că acest Guvern pe care îl reprezentăm va încerca, raţional, în limita resurselor disponibile, să găsească soluţii rezonabile pentru categoriile sociale, pentru investiţii, mediul de afaceri, adică economia românească şi societatea românească în ansamblu. Soluţii rezonabile în condiţii de transparenţă, şi în limita resurselor financiare existente.
Vă rog să-mi permiteţi să-l invit pe domnul ministru Pogea să ofere câteva argumente suplimentare, urmând ca, după aceea să-mi permiteţi să-l invit pe domnul ministru Bazac să prezinte ceea ce am aprobat astăzi în Guvern pentru dezbatere publică, după care vom răspunde întrebărilor dumneavoastră. Domnule ministru aveţi cuvântul.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 16.01.2009
Guvernul a suplimentat cu 85 de milioane de lei suma destinată acordării ajutorului de minimis pentru producătorii agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2008 şi s-au încadrat în prevederile legale, stabileşte o hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi.
Resursele financiare necesare punerii în aplicare a deciziei de astăzi a Guvernului vor fi asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), pe anii 2008 şi 2009.
De prevederile actului normativ vor beneficia aproximativ 300.000 de fermieri, care vor primi un sprijin financiar de 200 lei/hectar pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului trecut.
Informaţii de background:
Măsura a fost necesară ca urmare a faptului că HG nr. 1153/2008 stabilea valoarea resurselor financiare alocate ajutorului de minimis în 2008 la 235.715,0 mii lei, însă acelaşi act normativ preciza, la alin (1) că „se acordă sprijin financiar de 200 lei/ha pentru o suprafaţă pe care se înfiinţează culturi de toamnă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie”. Astfel, suma ajutorului de minimis, calculată la 200 lei/ha, era suficientă pentru o suprafaţă de totală de 1178,6 mii ha, în condiţiile în care, în toamna anului 2008, s-au înfiinţat astfel de culturi pe o suprafaţă de circa 2850,0 mii ha, după cum reiese din datele operative ale MAPDR.
Ajutorul de minimis în sectorul producţiei agricole se acordă de către statele membre ale Uniunii Europene în baza „Regulamentului (CE) nr. 1.535/2007 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producţiei de produse agricole”.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 16.01.2009
